Conflictele sunt o parte inevitabilă a vieții noastre, fie că ne place sau nu să acceptăm acest lucru. Ele pot apărea în sfera profesională, personală, socială și chiar intrapersonală. Cât timp cât suntem vii și diferiți, ne confruntăm cu situații în care apar divergențe de opinii, interese și valori. Modul în care trăim și simțim conflictele ne vorbește despre lucrurile importante pentru noi, dar și pentru celălalt, ceea ce le face să necesite o atenție sporită.

„Oamenii nu sunt împotriva noastră, ci sunt de partea lor”.  Acest citat subliniază că nimeni nu este rău intenționat, ci doar încearcă să își susțină adevărul, însă într-un mod care nu susține și relația. Deci, oamenii acționează în conformitate cu propria perspectivă și, de cele mai multe ori, nu ne vizează în mod direct.

Așadar, în următoarele rânduri, îți propun să explorăm cum să recunoști conflictele, ce înseamnă să reacționezi sănătos și ce poți face pentru ca un conflict să devină o oportunitate de creștere, și nu o sursă de disconfort sau durere emoțională.

Ce este conflictul?

În cartea „Managing Conflict in Organizations” de M. Afzalur Rahim: „Conflictul este un proces interactiv care apare atunci când o parte percepe că interesele, obiectivele sau valorile sale sunt afectate negativ de o altă parte.”

Dacă am crescut într-un mediu care nu a știut să gestioneze conflictele, ajungem ca la maturitate să ne lipsească acest „mușchi”. Lipsa rezilienței emoționale sau reprimarea unor emoții pot fi, de asemenea, surse potențiale.

Conflictele pot apărea dintr-o multitudine de cauze, care sunt, de cele mai multe ori, interconectate. Motivele pot fi: diferențe de scopuri, interese, opinii sau percepții despre viață, resurse limitate, nevoi nesatisfăcute, comunicare ineficientă, schimbări sociale și culturale, inegalități sociale, identitate și apartenență, diferențe ideologice, traume nerezolvate etc.

Recunoaşterea conflictului

Conflictul vine, în primul rând, cu senzații fizice variate ca intensitate, încă dinainte de a se manifesta concret. Deși e un subiect foarte complex și subiectiv, las mai jos câteva simptome și semne ale conflictului:

• Emoții și sentimente puternice: frustrare, furie, tensiune emoțională, iritare, anxietate etc.;
• Reducerea sau deteriorarea comunicării: evitarea dialogului sau folosirea unui ton agresiv sau pasiv-agresiv;
• Comportamente pasiv-agresive: întârzierea intenționată a unor sarcini sau sabotarea colaborării şi conectării;
• Tendința către critică și atacuri personale: învinovățire sau remarci jignitoare;
• Tensiuni fizice și simptome asociate stresului: dureri de cap, insomnii, oboseală cronică, tensiuni musculare;
• Atmosferă tensionată și izolare: resentimente și evitarea discuțiilor de clarificare sau rezolvare a conflictului.

Cauze şi factori declanşatori

Conflictele pot apărea dintr-o multitudine de factori, așa cum am afirmat și mai sus. Înainte de a menționa câteva dintre cauzele posibile, aș dori să adaug că, de cele mai multe ori, ele apar pe fondul unor dureri emoționale/ traume neconștientizate încă. Dacă eu am o astfel de durere, ce va veni din exterior va fi un stimul pentru această durere. E ca și cum ai pune sare pe o rană deschisă. Însă, pentru că o am și nu am conștientizat-o încă, sau n-am învățat tehnici de gestionare sănătoasă, voi reacționa la stimulul exterior în singurul mod în care am învățat.

Îți las mai jos câteva cauze posibile și te invit să mai completezi și tu cu ceea ce ai observat din experiența ta:

• Sisteme de valori sau credințe diferite;
• Competiția pentru resurse precum timp, bani sau spațiu, sau impresia de resurse limitate;
• Comunicarea ineficientă sau interpretările greșite;
• Stilurile de personalitate incompatibile;
• Așteptările neclare sau nerealiste, care pot genera frustrare și, în cele din urmă, pot duce la conflicte;
• Lipsa clarității în ceea ce privește rolurile și responsabilitățile;
• Stresul, presiunile externe sau schimbările bruște.

Paşi practici de gestionare a conflictelor

• Identifică semnele timpurii: tensiuni, senzații corporale intense, frustrări, nemulțumiri, evitarea contactului etc. Conflictul nu apare din senin, ci se manifestă prin niște indicii timpurii, iar unul dintre primele semnale vine de la corp. Așadar, învață să înțelegi mesajele corpului tău.
• Respiră profund și amână discuția dacă emoțiile sunt prea puternice. Respirația ajută foarte mult la reducerea răspunsului de „luptă sau fugi”, prin calmarea sistemului nervos, ceea ce te va ajuta să vezi situația cu mai multă claritate.
• Ascultă-l activ pe celălalt, fără a-l întrerupe. Chiar dacă nu o face în cea mai potrivită manieră, are ceva important să-ți comunice.
• Concentrează-te pe problemă, nu pe persoană, și evită atacurile personale. Formulări precum „situația asta…” și „eu mă simt… atunci când…” în loc de „tu ești de vină” ajută foarte mult la dezamorsarea situației.
• Concentrează-te pe soluții win-win și, ulterior, extrageți împreună lecțiile din conflict.
• Stabilește limite și reguli clare. Deși nevoia din spatele comportamentului este validă și nenegociabilă, comportamentul în sine nu este întotdeauna acceptabil. Este important să pui limite clare atunci când un comportament îţi încalcă libertatea și drepturile..
• Începe să aplici comunicarea nonviolentă în interacțiunile tale. Iată pașii principali ai acestei metode eficiente și sănătoase:

1. Observă fără a judeca: „Atunci când observ/ văd/ aud…”
2. Spune cum te simți: „Mă simt…”
3. Exprima-ți nevoile: „Și aș avea nevoie să…”
4. Fă cereri clare: „Și mi-aș dori/aș aprecia dacă…”

Când să cauţi ajutor

În gestionarea unui conflict, este necesară colaborarea tuturor persoanelor implicate. Dacă doar o parte este dornică să rezolve conflictul, iar cealaltă refuză să participe, situația poate deveni frustrantă sau chiar intolerabilă. Așadar, îți recomand să soliciti ajutor atunci când:

• Conflictul este constant și intens, situația agravându-se în loc să se îmbunătățească;
• Relațiile importante sunt afectate și există resentimente puternice, care împiedică reconcilierea;
• Te face să te simți anxios, depresiv, epuizat, ceea ce îți afectează sănătatea emoțională și fizică;
• Încercările de rezolvare au eșuat și ambele părți sunt blocate în poziții rigide;
• Conflictul implică amenințări, comportamente violente sau alte forme de abuz, care afectează sentimentul de siguranță;
• Nu poți vedea clar soluțiile și ieșirea dintr-o astfel de situație.

În astfel de situații extreme, sursele de sprijin pot fi: psihoterapeuții, psihologii, consilierii, coachii, avocații, mediatorii, organizațiile de suport, prietenii, familia etc. Nu este necesar să treci singur prin asta.

În cazul unui conflict, sistemul nostru nervos este activat la maximum, declanșând mecanisme precum „luptă sau fugi”, „îngheț” (freeze) sau „supunere” (fawn). Ceea ce este important, înainte de orice altceva, este restaurarea sentimentului de siguranță și chiar asigurarea, la propriu, a siguranței, indiferent de natura ei.

Recomandări de auto-ajutor

• • Respiră! Și respiră din abdomen: cum ziceam și mai sus, respirația ajută la stimularea părții ventrale a nervului vag, care e responsabilă cu starea noastră de calm, bine, relaxare etc. Numai dintr-o astfel de stare putem gestiona situațiile cu care ne confruntăm. Inspiră pe nas, numărând până la 4, ține aerul în piept 4 secunde și expiră în 4 secunde.
  • Ai grijă să dormi 7-9 ore pe noapte: un somn suficient și de calitate îi dă organismului și psihicului posibilitatea să se recupereze, astfel încât să avem resursele necesare în timpul zilei;
  • Mănâncă sănătos: știu că nu ne iese mereu și că fast-food-ul e, uneori, o alternativă tentantă și ușoară. Însă, fă ca asta să fie excepția și nu regula. Corpul are nevoie de nutrienți de calitate.
  • Practică mindfulness: nu e necesar să fie ceva nemaipomenit. E suficient doar să stai undeva liniștit și concentrat la respirație, ca să accesezi o stare de relaxare;
  • Exerciții fizice regulate: sportul eliberează endorfine, care conferă o stare de bine. Alege o activitate care-ți produce plăcere și alocă-i măcar 30 de minute pe zi;
  • Ia-ți pauze: în care să ai timp pentru tine, în primul rând, pentru oamenii dragi și pasiunile tale.
  • Învață să spui „nu” mai des la lucruri care nu sunt în acord cu valorile și nevoile tale. Ai o singură viață. Doar îți amintesc.
  • Scrie în jurnal: e o tehnică terapeutică simplă, la îndemână, și cu efecte pozitive.

• Observă ce durere din tine este activată și ai grijă de ea singur sau în terapie.

Concluzii

Permite-ți să fii om și acceptă-ți durerile, limitele și neputințele. Nu e nimic greșit în asta. Ne este teamă de conflict, și pe bună dreptate uneori, având în vedere efectele pe care le poate avea asupra noastră și asupra relațiilor noastre. Însă, ce e important de știut este că încrederea relațională nu crește atunci când totul merge bine, ci atunci când navigăm împreună prin conflicte, cu grijă față de binele individual, dar și față de cel comun.

Gestionarea sănătoasă a conflictelor e o călătorie, iar totul începe cu un pas. Dacă ți se pare prea mult sau prea greu, doar respiră! Asta e primul pas. Este firesc să ai nevoie de sprijin emoțional, susținere și empatie atunci când treci printr-un tumult emoțional. A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci un act de grijă față de tine însuți și față de bunăstarea ta.

Așadar, îți mulțumesc că ai citit și îți doresc conflicte sănătoase, care să-ți aducă creștere individuală și relațională.

Articol scris de Marcela Roman

Trainer NLP, Coach si Facilitator Constelatii Familiale

www.linkedin.com/in/marcela-roman-b5539ba4